Imaginile evidențiază modificări tipice de tip chistic ce se dezvoltă la nivelul a doi corpi vertebrali precum şi în țesuturile moi de vecinătate. De obicei, infecția parazitară afectează întâi țesutul hepatic, apoi evoluează în alte organe, al doilea organ afectat ca frecventă este plămânul şi, foarte rar, poate fi vorba de afectare osoasă chiar şi în zonele endemice. Modul de dezvoltare a chistului la nivel osos este diferit faţă de celalalte organe: la nivelul osului chistul produce microvezicule care înlocuiesc țesutul osos normal care va produce necroză ischemică cu apariția destrucției osoase. Ulterior, după distrugerea țesutului osos, propagarea se poate face către țesuturile din jur.
Prezența chistului hidatic la nivelul osului poate fi asimptomatică ani de zile.
-

Figura 1: Imagini din achiziţia sagital T2 la o pacientă cunoscută cu leziuni vertebrale lombare prin infectie parazitară cu Echinococcus multilocularis. Se observă modificări multichistice ce afectează corpii vertebrali L4 si L5 cu distrucţie osoasă şi se dezvoltă şi la nivelul găurilor de conjugare precum şi în ţesuturile moi de vecinătate. 
Figura 2: Achiziţie în plan coronal în ponderaţie T2 cu saturaţia grăsimii prin inversie-recuperare 
Figura 3: Reconstrucţie în plan oblic-axial din achiziţie 3D în ecou de gradient – ponderaţie T2. 
Figura 5: Imagini postcontrast în plan sagital, coronal şi axial. Se remarcă priză de contrast la nivelul pereţilor chistici precum şi la nivelul structurii osoase vertebrale L4 şi L5 din vecinătatea leziunilor chistice (priză de contrast datorată modificărilor edematos-inflamatorii osoase).
Indicația de examinare https://ghidradiologie.ro/coloana-vertebrala/ în ghidradiologie.ro
DE LUAT ACASĂ!!!
Leziune osoasă multichistică benignă rară de tip infecțios parazitar ce apare mai ales în zone endemice.
NB Următoarele trei precizări vor fi listate după fiecare caz, cu scop de popularizare a științei.
- Pacienții care au tratament cu METFORMIN și au indicație de efectuare a unei examinări cu substanța de contrast iodată NU trebuie să întrerupă tratamentul dacă au GFR mai mare de 30 ml / minut. https://ghidradiologie.ro/ghid-de-utilizare-a-substantelor-de-contrast/
- Reacțiile alergice la substanța de contrast pe bază de iod nu sunt de tip anafilactic; singura metodă de prevenție a unei reacții alergice reprezintă evitarea alergenului, de aceea orice injectare de substanță de contrast trebuie motivată și validată de radiolog, după analiza raportului risc / beneficiu. Testarea la pacienții care nu au mai primit substanță de contrast nu este indicată sau concludentă (neputând prevedea apariția unei reacții ulterioare), fiind chiar contraindicată (putând genera ea însăși o reacție). Dacă pacientul a avut o reacție imediată după administrarea substanței de contrast se recomandă o analiză alergologică. https://ghidradiologie.ro/ghid-de-utilizare-a-substantelor-de-contrast/
- Administrarea substanței de contrast pentru o examinare imagistică precum și justificarea iradierii pacienților SUNT ATRIBUTUL MEDICULUI RADIOLOG.
Bibliografie:
- Chang Y, He X, Liu W, Guo H. Magnetic resonance imaging features and classification of intraspinal echinococcosis. J Orthop. 2024 Apr 23;55:157-162. doi: 10.1016/j.jor.2024.04.014. PMID: 38706589; PMCID: PMC11063492.
- Padayachy LC, Ozek MM. Hydatid disease of the brain and spine. Childs Nerv Syst. 2023 Mar;39(3):751-758. doi: 10.1007/s00381-022-05770-7. Epub 2022 Nov 29. PMID: 36443475; PMCID: PMC9707099.
- https://mss-ijmsr.com/osseous-hydatid-disease-a-series-of-cases/ 120-124; doi:10.25259/IJMSR_27_2020
- Song XH, Ding LW, Wen H. Bone hydatid disease. Postgrad Med J. 2007 Aug;83(982):536-42. doi: 10.1136/pgmj.2007.057166. PMID: 17675547; PMCID: PMC2600110.