Video 1: reconstrucţie în plan axial din achiziţie CT fara substanţă de contrast în fereastră de mediastin; se evidenţiază mai mulţi calculi renali radioopaci la nivelul grupelor caliceale bilateral şi la nivelul bazinetului stâng precum şi un calcul la joncţiunea dintre ureterul stâng si vezica urinară.
Video 2: reconstrucţie în plan coronal din achiziţie CT fara substanţă de contrast în fereastră de os cu vizualizarea calculilor.
Video 3: reconstrucţie în plan axial din achiziţie CT cu substanţă de contrast în timp arterial cu fereastră de mediastin; în plus faţă de achiziţia fără substanţă de contrast, se evidenţiază priză de contrast pătată a parenchimului renal bilateral, cortico-medular, ce se menţine în timp venos şi se şterge în timp tardiv.
Video 4: reconstrucţie în plan axial din achiziţie CT cu substanţă de contrast în timp venos cu fereastră de mediastin; pe această reconstrucţie se poate urmări pe toată lungimea ureterul stâng de calibru crescut ce se decalibrează la niveul calculului incalvat la nivelul orificiului utereral al vezicii urinare.
Video 5: reconstrucţie în plan axial din achiziţie CT cu substanţă de contrast în timp tardiv cu fereastră de mediastin.
Discuţie caz nr 13: La pacienții ce prezintă colică nefretică, de prima intenție conform ghidului (linkul de mai jos) sunt radiografia abdominală simplă şi ecografia şi, mai mult, CT-ul fără injectare este metoda de elecţie în caz de dubiu diagnostic al colicii nefretice. La acești pacienți, injectarea de substanța de contrast va aduce ca informații în plus: priza de contrast cortico-medulară în timp arterial, venos şi tardiv ce poate diagnostica sau exclude o pielonefrită acută iar timpul tardiv poate evidenția, ca în cazul nostru, efracția substanței de contrast în afara căilor urinare. Trebuie precizat că, la pacienții ce prezintă creștere de calibru a căilor excretorii, timpul tardiv poate fi achiziționat cu pacientul in decubit ventral pentru a evita poziționarea declivă a substanței de contrast excretate care, astfel, nu va mai ajunge la locul obstrucției (aceeasi discutie ca si la cazul nr 7).
Indicația de examinare https://ghidradiologie.ro/aparat-uro-genital-si-glande-suprarenale/suspiciune-de-colica-nefretica-v-si-capitolul-radiologie-interventionala/ în ghidradiologie.ro
DE LUAT ACASĂ!!!
Litiaza renală este radioopacă şi este detectată în 100% din cazuri prin examinare CT efectuată fără substanța de contrast– ideal cu doza mica de iradiere ”low dose”.
Injectarea de substanță de contrast va aduce ca informații în plus: priza de contrast cortico-medulară în timp arterial, venos şi tardiv ce poate diagnostica sau exclude o pielonefrită acută iar timpul tardiv poate evidenția ruptura căilor urinare. La pacientii ce prezinta dilatarea căilor urinare poate ajuta achiziția tardivă efectuată în decubit ventral.
NB Următoarele trei precizări vor fi listate după fiecare caz, cu scop de popularizare a științei.
- Pacienții care au tratament cu METFORMIN și au indicație de efectuare a unei examinări cu substanța de contrast iodată NU trebuie să întrerupă tratamentul dacă au GFR mai mare de 30 ml / minut. https://ghidradiologie.ro/ghid-de-utilizare-a-substantelor-de-contrast/
- Reacțiile alergice la substanța de contrast pe bază de iod nu sunt de tip anafilactic; singura metodă de prevenție a unei reacții alergice reprezintă evitarea alergenului, de aceea orice injectare de substanță de contrast trebuie motivată și validată de radiolog, după analiza raportului risc / beneficiu. Testarea la pacienții care nu au mai primit substanță de contrast nu este indicată sau concludentă (neputând prevedea apariția unei reacții ulterioare), fiind chiar contraindicată (putând genera ea însăși o reacție). Dacă pacientul a avut o reacție imediată după administrarea substanței de contrast se recomandă o analiză alergologică. https://ghidradiologie.ro/ghid-de-utilizare-a-substantelor-de-contrast/
- Administrarea substanței de contrast pentru o examinare imagistică precum și justificarea iradierii pacienților SUNT ATRIBUTUL MEDICULUI RADIOLOG.
Bibliografie:
- Geraghty RM, Davis NF, Tzelves L, Lombardo R, Yuan C, Thomas K, Petrik A, Neisius A, Türk C, Gambaro G, Skolarikos A, Somani BK. Best Practice in Interventional Management of Urolithiasis: An Update from the European Association of Urology Guidelines Panel for Urolithiasis 2022. Eur Urol Focus. 2023 Jan;9(1):199-208. doi: 10.1016/j.euf.2022.06.014. Epub 2022 Aug 1. PMID: 35927160.
- Osther SS, Andersen K, Andersen M, Andreassen KH, Bube S, Bigum LH, Jahn H, Jung H, Fuglsig S, Hansen MB, Kloster B, Kobberø H, Lildal SK, Liltorp DL, Menne S, Nøhr M, Spjeldnæs N, Topcü SO, Osther PJS. Kidney stone disease. Ugeskr Laeger. 2023 Apr 3;185(14):V11220687. Danish. PMID: 37057692.
- Moore CL, Bhargavan-Chatfield M, Shaw MM, Weisenthal K, Kalra MK. Radiation Dose Reduction in Kidney Stone CT: A Randomized, Facility-Based Intervention. J Am Coll Radiol. 2021 Oct;18(10):1394-1404. doi: 10.1016/j.jacr.2021.05.004. Epub 2021 Jun 9. PMID: 34115990.
- Brisbane W, Bailey MR, Sorensen MD. An overview of kidney stone imaging techniques. Nat Rev Urol. 2016 Nov;13(11):654-662. doi: 10.1038/nrurol.2016.154. Epub 2016 Aug 31. PMID: 27578040; PMCID: PMC5443345.
- Nicola R, Menias CO. Urinary Obstruction, Stone Disease, and Infection. 2018 Mar 21. In: Hodler J, Kubik-Huch RA, von Schulthess GK, editors. Diseases of the Abdomen and Pelvis 2018-2021: Diagnostic Imaging – IDKD Book [Internet]. Cham (CH): Springer; 2018. Chapter 20. PMID: 31314368.
