Video 1: achiziţie axial T2 cu saturaţia grăsimii
Video 2: achiziţie proton density (PD) cu saturaţia grăsimii articulație temporo-mandibulară dreaptă cu gură închisă și gură deschisă
Video 3: achiziţie proton density (PD) cu saturaţia grăsimii articulație temporo-mandibulară stângă cu gură închisă și gură deschisă
Figura 1: achiziţie oblic coronal T1 în planul articulațiilor temporo-mandibulare
Figura 2: achiziţie oblic sagital PD cu saturaţia grăsimii în planul articulațiilor temporo-mandibulare cu gura închisă (rând superior) și cu gura deschisă (rând inferior); pentru evidențierea unei mișcări normale a discului articular
Figura 3: achiziţie oblic coronal T2 cu saturaţia grăsimii în planul articulațiilor temporo-mandibulare
Discuţie caz nr 62:
Pe imaginile și secvențele cine prezentate se evidențiază modificare de formă a condilului mandibular stâng ce şi-a pierdut sfericitatea şi asociază prezenţa de modificări de tip edematos-inflamator în osul subcondral – modificare apărută probabil datorită unei asimetrii dentare astfel încât apare incongruența suprafețelor articulare iar pacientul prezintă cracmente articulare și blocare periodică a articulației; în principiu, asimetriile dentare (mușcături incorecte) duc în timp la probleme ale articulației, din cauza faptului că articulația este foarte mult solicitată.
Această artrită / artroza (în engleza termenul este osteoarthritis) se dezvoltă la persoane (de obicei femei) cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani, cu antecedente de traumatisme sau sindrom de durere miofascială temporo-mandibulară persistentă. Se caracterizează prin deschiderea limitată a gurii, durere unilaterală în timpul mișcării, sensibilitate articulară și crepitus.
Tratamentul este conservator, așa cum este și pentru sindromul de durere miofascială temporo-mandibulară, deși poate fi necesară artroplastia sau condilectomia înaltă. Un aparat oral (atela ocluzală) ameliorează de obicei simptomele. Aparatul este purtat constant, cu excepția meselor, a igienei bucale și a curățării aparatului. Când simptomele se rezolvă, durata de timp în care aparatul este purtat în fiecare zi este redusă treptat. Injectarea intraarticulară de corticosteroizi poate ameliora simptomele, dar poate dăuna articulației dacă este repetată des.
Indicația de examinare în ghidradiologie.ro https://ghidradiologie.ro/aparat-locomotor/artropatie-inflamatorie-bilant-initial/
DE LUAT ACASĂ!!!
Examinarea IRM a articulațiilor temporo-mandibulare permite identificarea sursei durerilor pacientului prin evaluarea elementelor ce alcătuiesc articulația atât static cât și dinamic. Cunoașterea anatomiei normale a articulațiilor temporo-mandibulare, a aspectului imagistic secțional, a aspectului patologic și a tehnicii de efectuare este importantă pentru medicul radiolog pentru a ajuta la gestionarea pacienților cu disfuncție articulară.
NB Următoarele trei precizări vor fi listate după fiecare caz, cu scop de popularizare a științei.
- Pacienții care au tratament cu METFORMIN și au indicație de efectuare a unei examinări cu substanța de contrast iodată NU trebuie să întrerupă tratamentul dacă au GFR mai mare de 30 ml / minut. https://ghidradiologie.ro/ghid-de-utilizare-a-substantelor-de-contrast/
- Reacțiile alergice la substanța de contrast pe bază de iod nu sunt de tip anafilactic; singura metodă de prevenție a unei reacții alergice reprezintă evitarea alergenului, de aceea orice injectare de substanță de contrast trebuie motivată și validată de radiolog, după analiza raportului risc / beneficiu. Testarea la pacienții care nu au mai primit substanță de contrast nu este indicată sau concludentă (neputând prevedea apariția unei reacții ulterioare), fiind chiar contraindicată (putând genera ea însăși o reacție). Dacă pacientul a avut o reacție imediată după administrarea substanței de contrast se recomandă o analiză alergologică. https://ghidradiologie.ro/ghid-de-utilizare-a-substantelor-de-contrast/
- Administrarea substanței de contrast pentru o examinare imagistică precum și justificarea iradierii pacienților SUNT ATRIBUTUL MEDICULUI RADIOLOG.
Bibliografie:
- Ferneini EM. Temporomandibular Joint Disorders (TMD). J Oral Maxillofac Surg. 2021 Oct;79(10):2171-2172. doi: 10.1016/j.joms.2021.07.008. PMID: 34620421.
- Xiong X, Ye Z, Tang H, Wei Y, Nie L, Wei X, Liu Y, Song B. MRI of Temporomandibular Joint Disorders: Recent Advances and Future Directions. J Magn Reson Imaging. 2021 Oct;54(4):1039-1052. doi: 10.1002/jmri.27338. Epub 2020 Aug 31. PMID: 32869470.
- Al-Saleh MA, Alsufyani NA, Saltaji H, Jaremko JL, Major PW. MRI and CBCT image registration of temporomandibular joint: a systematic review. J Otolaryngol Head Neck Surg. 2016 May 10;45(1):30. doi: 10.1186/s40463-016-0144-4. PMID: 27164975; PMCID: PMC4863319.
